Jocul Mureșenilor

„Jocul Mureșenilor” este... un joc despre... dinastia Mureșianu și lumea în care au trăit aceștia.

„Jocul Mureșenilor” este un joc de societate pentru 2 – 6 participanți care, în timp ce se joacă, călătoresc în timp cu mai mult de 150 de ani în urmă.

Mai jos, prin deplasarea cursorului (sau atingerea ecranului) peste o imagine, aceasta dezvăluie un scurt text despre membrii dinastiei Mureșianu ori despre timpurile în care au trăit aceștia.

Dacă doriți să experimentați chiar „Jocul Mureșenilor”, vă puteți adresa Muzeului „Casa Mureșenilor” Brașov, deoarece acest joc înseamnă că trebuie să-i priviți pe ceilalți jucători și nu un ecran.

Domenii Jocul Mureșenilor

Curiozități

 
 

PIAȚA SFATULUI

În jurul anului 1910, când avea denumirea oficială de Piaţa Franz Josef, dominată în plan îndepărtat de Biserica Neagră. În acea vreme, în piaţă se desfăşura un comerţ intens; era şi locul principal de parcare a trăsurilor.

 
 

STRADA PORȚII

STRADA PORȚII (astăzi, strada Republicii) pe la anul 1925, văzută dinspre Modarom spre Biserica Neagră.

 
 

Strada Mureşenilor

Intersecţia Străzii Vămii (astăzi, strada Mureşenilor) cu Aleea Rudolf (în prezent, Bulevardul Eroilor), în anul 1900. În mijlocul Străzii Vămii se distinge vechiul tramvai. Pe partea dreaptă, PALATUL INSTITUTULUI DE PENSII (astăzi, Rectoratul Universităţii Transilvania) şi CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ. Pe partea stângă, PALATUL WILHELM CZELL, construit în anul 1901.

 
 

TÂRGUL STRAIELOR

TÂRGUL STRAIELOR, în partea sudică a actualei străzi Apollonia Hirscher, înspre strada Castelului, la 1918. În acel loc, negoţul cu straie/haine a fost treptat înlocuit de comerţul cu legume şi fructe.

 

 

DANSUL DE SOCIETATE BRAȘOVEAN „ROMANA”

În anul 1849, Iacob Mureşianu a compus elegantul dans de salon ROMANA. Denumirea dansului provenea de la denumirile părților care compuneau dansul: „Rosa”, „Octavia”, „Mureşana”, „Augusta”, „Nimfa” şi „Amata”. Dansul a fost compus din melodiile unor dansuri populare românești din Transilvania.

 
 

MEDICUL DE CASĂ

În secolul 19, medicul de casă era „generalist”, te lecuia pentru toate bolile, deoarece nu erau medici specialiști. Acesta te știa de copil și îi tratase și pe părinții tăi. Bolile cele mai frecvente erau: febra tifoidă, scarlatina, tusea convulsivă, pojarul.

 
 

ASOCIAȚIA POMPIERILOR VOLUNTARI

Frecvența mare a incendiilor din cauza utilizării lemnului în construcția caselor, conducea, în anul 1874, la înființarea „Asociației pompierilor voluntari”. După anunțarea incendiului, „se urneau trompetele și tulumbele” pompierilor aflate în remiza situată pe partea nordică a Casei Sfatului.

 
 

CASA MUREȘENILOR

La parterul clădirii și-a desfășurat activitatea magazinul de textile „László & Kindler”, magazinul „A. Bidu și succesorii”, iar mai târziu Librăria „A. Mureșianu”. Ziarul „Gazeta Transilvaniei” apărea pentru prima dată menționat în cartea de adrese în anul 1886, iar Tipografia „A. Mureșianu” din 1889.