Lucrarea pe care o prezentăm şi care este rodul unor cercetări de tip etnologic realizate de absolvenţi şi studenţi ai Universităţii din Bucureşti sub coordonarea a două cadre didactice, se doreşte a fi un „portret gastronomic” al zonei Mehedinţilor cu particularităţile şi conexiunile ei, cu similitudinile şi asimilările pe care cititorii le vor întrezări. Aparent, bucătăria tradiţională mehedinţeană nu se distinge prin ceva anume fiind, cum spunea Brillant-Savarin despre oricare alta ţărănească, „improvizatorică” şi „apreciativă”. De aceea cititorii vor găsi mai multe variante, vor bănui inovaţii dar şi ezitări şi poate vor fi dezamăgiţi de lipsa evidentă a rigorii cantitative.